SCRISOARE DE POZIȚIE PRIVIND IMPACTUL MAJORĂRII COTEI TVA ÎN SECTORUL HORECA

Către: Dl Alexandru Munteanu
Prim-ministru al Republicii Moldova

Către: Dl Adrian Gavriliță
Ministrul Finanțelor

Copie: Dl Eugen Osmochescu
Viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării

Re: Scrisoare de poziție privind impactul majorării cotei TVA în sectorul HoReCa

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimate Domnule Ministru,

În numele Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova (AIM), ne exprimăm îngrijorarea cu privire la declarațiile recente referitoare la majorarea cotei TVA aplicabile sectorului HoReCa de la 8% la 18%.

AIM reprezintă peste 100 de întreprinderi mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în baza principiilor de transparență, integritate și conformare fiscală. Considerăm că o majorare de asemenea magnitudine ar genera efecte economice disproporționate, afectând în special afacerile mici și mijlocii, într-un sector caracterizat prin marje reduse, elasticitate ridicată a cererii și intensitate mare a forței de muncă.

1. Impact economic asupra afacerilor mici și mijlocii. Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică privind activitatea IMM-lor în anul 2024, sectorul HoReCa reprezintă o industrie de consum discreționar, care include aproximativ 2.600 de IMM-uri la nivel național și susține între 16.000 și 26.000 de locuri de muncă, fiind astfel un angajator important în economia Republicii Moldova. Creșterea TVA va fi transferată inevitabil în prețuri, ceea ce va conduce la majorarea prețurilor finale și la reducerea frecvenței consumului. Într-un sector sensibil la variațiile de preț, această ajustare poate genera pierderea rapidă a fluxului zilnic de numerar pentru IMM-uri, resursă esențială pentru plata salariilor, chiriei și furnizorilor. Afacerile mici nu dispun de rezerve financiare sau de economie de scară pentru a absorbi un șoc fiscal de asemenea proporții.
2. Contextul actual al rezilienței IMM-urilor. Conform studiului „Percepția IMM-urilor privind starea mediului de afaceri și gradul de cunoaștere despre procesele de integrare în UE”, publicat de AIM în ianuarie 2026, 37,7% dintre companii au fost grav afectate de criza energetică, aceasta fiind principalul șoc care a epuizat rezervele de capital necesare investițiilor și adaptării. Peste 50% dintre companii se află într-o zonă de stabilitate medie, iar microîntreprinderile rămân cele mai vulnerabile la șocuri externe. În acest context, schimbarea riscă să afecteze capacitatea IMM-urilor de adaptare, expunându-le unui risc real de insolvență sau faliment.
3. Impact asupra ocupării forței de muncă. Sectorul HoReCa este unul intensiv în muncă și reprezintă un important punct de intrare pe piața muncii pentru tineri, persoane cu calificare redusă. Consecințele nu sunt doar economice, ci și sociale: creșterea șomajului în rândul tinerilor, migrarea forței de muncă peste hotare sau orientarea către activități informale, cu diminuarea contribuțiilor fiscale și sociale la bugetul public. Astfel, efectele depășesc sfera sectorială și pot genera presiuni suplimentare asupra sistemului de protecție socială și asupra echilibrelor macroeconomice.
4. Impact bugetar-fiscal. Elasticitatea cererii în HoReCa este mai ridicată comparativ cu bunurile esențiale. În consecință, baza impozabilă riscă să se contracte, ceea ce poate conduce la venituri bugetare incerte și la efecte secundare precum scăderea volumului tranzacțiilor, închiderea operatorilor cu marje reduse și diminuarea încasărilor din impozitul pe venit și contribuțiile salariale. Experiența europeană arată că majorările abrupte de TVA în HoReCa generează frecvent câștiguri bugetare mai mici decât cele estimate inițial.
5. Risc de creștere a economiei informale. Conform ultimelor date statistice se constată o evoluție pozitivă a rezultatului financiar până la impozitare al IMM-urilor din domeniul „Activități de cazare și alimentație publică”, de la 822,5 mil. lei în 2022 la 1 105,7 mil. lei în 2023 și 1 250,8 mil. lei în 2024, fapt ce indică o consolidare treptată a sectorului în perioada aplicării cotei reduse de TVA. Această dinamică este compatibilă cu o îmbunătățire a gradului de conformare fiscală și cu o creștere a volumului de activitate declarată oficial. În condițiile în care sectorul HoReCa a fost anterior caracterizat printr-un nivel ridicat al economiei informale, menținerea unui regim fiscal echilibrat a contribuit la stimularea formalizării. O majorare abruptă a cotei TVA riscă să crească evaziunea fiscală, iar efectul final poate deveni contraproductiv din perspectivă fiscală.
6. Impact asupra dezvoltării regionale și mediului rural. O componentă semnificativă a sectorului HoReCa este reprezentată de unități de cazare și servicii turistice din mediul rural. Aceste afaceri contribuie direct la dezvoltarea locală, valorificarea produselor autohtone și menținerea populației active în teritoriu. În contextul în care politicile publice promovează instrumente precum tichetele de vacanță și măsuri de stimulare a turismului intern, o majorare substanțială a TVA ar crea o incoerență de politică economică. Această măsură riscă să afecteze direct obiectivele declarate de dezvoltare regională și de susținere a antreprenoriatului rural.
7. Impact asupra competitivității regionale și turismului. Numeroase state europene aplică cote reduse de TVA pentru sectorul ospitalității: Germania 7%, Irlanda 9%, Cehia 12%, România 9%, Spania 10%, Italia 10%. Aplicarea unei cote de 18% ar reduce competitivitatea regională a Republicii Moldova și ar crea diferențiale de preț semnificative față de țările vecine, cu efecte directe asupra turismului și consumului intern.
8. Lipsa gradualismului și risc de destabilizare. Saltul de la 8% la 18% reprezintă o modificare structurală abruptă. Politicile fiscale eficiente în sectoare sensibile sunt introduse gradual, anunțate anticipat și însoțite de măsuri de conformare. O modificare bruscă amplifică riscurile de destabilizare economică, în special într-un moment în care rezervele de capital ale IMM-urilor sunt deja erodate de crize succesive.

În acest context, solicităm inițierea unui proces formal de consultare publică și convocarea, în regim prioritar, a unei ședințe de lucru cu participarea reprezentanților Guvernului și ai mediului de afaceri, în vederea analizării impactului economic și social al acestei măsuri. 

Activitatea face parte din cadrul proiectului „Politici și măsuri de susținere a IMM-lor în Republica Moldova în contextul integrării europene”. Proiectul este finanțat de către Fundația Soros Moldova și este implementat de către AIM în perioada mai 2025 – decembrie 2026.